jump to navigation

Cum putem masura „temperatura” unei culori? Octombrie 23, 2009

Posted by Marcelina Popa in Uncategorized.
trackback

Se stie ca persoanelor cu pielea masliniu-galbuie le sta mai bine imbracate in culori calde, iar celor cu pielea alb-roz (batand spre albastrui) in culori reci. Cum masuram, insa, „temperatura” unei culori? N-am gasit nicaieri o metoda exacta. E vorba, oricum, de o perceptie subiectiva: oamenii percep unele culori ca fiind calde si pe altele ca fiind reci (intre ele existand, desigur, si o zona neutra).

Asta e tot ce am gasit cat de cat riguros:
warm-cool
„warm” inseamna „cald” si „cool” inseamna „rece”.

Ar fi natural ca fiecarei culori sa-i asociem cate un unghi, de la 0º la 360º. Sau, mai bine, de la -180º la +180 (cele negative fiind reci si cele pozitive calde). Dandu-se doua culori, m-ar interesa cum putem stabili cu exactitate care dintre ele este mai calda. Trebuie sa ma mai gandesc la lucrurile astea. Link-uri utile:
http://www.colour-experience.org/
http://www.dctech.com/eureka/short-stories/color.html
http://www.w3schools.com/Html/html_colors.asp
http://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria-culorii.php

Update
. Inca doua linkuri, de la prietena mea rea de gura, tzushky (vezi comentariile de mai jos🙂 ):
http://en.wikipedia.org/wiki/Color_temperature
http://www.3drender.com/glossary/colortemp.htm

Comentarii»

1. tz - Octombrie 25, 2009

„Cum masuram, insa, “temperatura” unei culori? N-am gasit nicaieri o metoda exacta.”

Nu-i nimic, au gasit-o altii. Corect ar fi sa spui ca n-ai cautat suficient sau ca n-ai gasit o metoda exacta de masurare a temperaturii culorilor pe care s-o poti aplica la tine acasa, fara instrumente de laborator. „The color temperature of a light source is determined by comparing its chromaticity with that of an ideal black-body radiator. The temperature (usually measured in kelvins (K)) at which the heated black-body radiator matches the color of the light source is that source’s color temperature; for a black body source, it is directly related to Planck’s law and Wien’s displacement law.

Higher color temperatures (5000 K or more) are „cool” (green–blue) colors, and lower color temperatures (2700–3000 K) „warm” (yellow–red) colors.” http://en.wikipedia.org/wiki/Color_temperature

Mai pe scurt la http://www.3drender.com/glossary/colortemp.htm

Metoda de masurare pentru machiaj si imbracaminte este ceva mai simpla. La lumina naturala, iti pui langa fata o folie de aluminiu aurie, apoi una argintie si te uiti in oglinda. Culoarea foliei langa care arati cel mai putin dezgustator iti indica gama de culori pentru garderoba si machiaj. Nu e un procedeu riguros, dar functioneaza mereu.

PS Te rog sa nu publici acest comentariu. L-am scris aici fiindca nu stiu daca iti citesti mailul. Ideea era sa te edifici cat mai repede, pana nu apuca vreun copil sa rada de tine si sa-ti trimita un link la wikipedia.

2. Marcelina Popa - Octombrie 25, 2009

De ce sa nu public comentariul? Exact asta astept sa faca „vreun copil”: sa caute raspunsuri, sa puna intrebari, sa nu stea cuminte in banca lui. Daca rade de mine, asta e. Ghinionul lui😉.

Revenind la discutia propriu-zisa, este adevarat ca n-am cautat prea mult. Plus ca am cautat „warm color”, „cool/cold color”. Expresia „temperatura culorilor” – care mi se pare metaforica – mi-a trecut prin cap de-abia cand scriam pe blog.

Link-ul de la tine este foarte interesant, insa se refera la alt tip de temperatura a culorilor, nu cel la care ma gandeam eu. Eu caut o functie care sa asocieze fiecarei culori o temperatura, in asa fel incat rezultatul sa se potriveasca cu perceptia comuna: purpuriu-cald, albastru-rece. Ma gandeam la o analiza statistica prealabila: pus oamenii sa ierarhizeze culorile pe o scara cald-rece, apoi cautata o formula care sa se potriveasca cu ierarhia stabilita de ei.

O chestie pe care si eu, si unii elevi de-ai mei o stim (am discutat la cercul de matematica acum cateva saptamani) este urmatoarea: fiecarei culori i se asociaza vreo 6 numere (cele 3 coordonate in spatiul red-green-blue si cele 3 coordonate in spatiul hue-sat-lum).

Ma gandeam la o formula care sa porneasca de la aceste coordonate (sau de la unele dintre ele) si sa ne dea – cu aproximatie – „temperatura” culorilor asa cum o precepem noi, oamenii. Coordonata „hue” este destul de apropiata. Uita-te aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Hue . Mi s-a parut ciudat ca nimeni nu face asocierea asta: „hue”-temperatura. Cu atat mai mult cu cat „hue” se poate masura stand bine mersi acasa, in fata calculatorului, ca si celelalte 5 coordonate amintite mai sus (pana si in Paint se poate face lucrul asta, cu un soi de pipeta).

Mi se pare, de asemena, util sa exprimam pana la urma „temperatura” culorii in functie de coordonatele RGB (red-green-blue), fiindca in HTML fiecare culoare este descrisa exact prin aceste coordonate.

3. Marcelina Popa - Octombrie 25, 2009

Lol. De-abia acum am observat cel de-al doilea link de la tine. Am avut dreptate: „hue” este cel mai apropiat numar de ce cautam eu.

P.S. Cum ti se pare cel mai potrivit sa traduci „hue”? E culoarea pura a culorii, daca se poate spune asa. Corespondentul ei in spectrul culorilor pure. Ceea ce impreuna cu saturatia si luminozitatea face ca o culoare sa fie ceea ce este. Damn.

4. tz - Octombrie 26, 2009

„Cum ti se pare cel mai potrivit sa traduci „hue”?”

Nu mi se pare nicicum. In traducerea tehnica nu-mi pot permite sa am „pareri” si nici nu cred ca exista grade de adecvare, asa cum nu exista nici sinonimie, decat in cazuri foarte rare. Oricarui lexicograf superficial poate sa i se para ca „nuanta”, „tenta”, „ton” sunt acelasi lucru – vezi discutia de aici: http://ebooks.unibuc.ro/filologie/vranceanu/part36.htm E ca si cum as fi eu de parere ca „real numbers” se traduce prin „numere adevarate,” ca doar real si adevarat inseamna acelasi lucru.

Oamenii mai seriosi (fotografi, stomatologi, opticieni, producatori de hartie, de vopsea etc.), pentru care sensul lui „hue” chiar conteaza, nu dau doi bani pe _pareri_ si aproximari, si foarte bine fac. In lumea lor, hue inseamna ton(alitate) cromatic(a).

Unele din materialele de mai jos sunt elementare, pana si eu le-am priceput. Altele sunt cu matematica si s-ar putea sa-ti foloseasca in investigatie.

http://www.dictionnairegrenier.com/extelectro.html
http://www.inventoland.net/imaging/uc/understandColor.pdf
http://www.sapdesignguild.org/resources/glossary_color/
http://w3.upm-kymmene.com/upm/internet/cms/upmmma.nsf/lupgraphics/UPM_Glossary_FINAL.pdf/$file/UPM_Glossary_FINAL.pdf
http://www.ncscolourfin.com/data/attachments/NCS%20Educational_Eng_8p_june2006.pdf
http://www.urai.it/files/upload/app/colorimetria/Colore.pdf
http://www.br.inter.edu/dirlist/Educacion_CienciasSociales_EstudiosHuman/wilson_lozano/COMP2090_IntDisG/DocumentosEstudio/TeoriaDelColor.pdf
http://www.genie-des-maths.polymtl.ca/exemple.php?no=86

5. Marcelina Popa - Octombrie 26, 2009

Da, ai dreptate😛. Nu mi-a trecut prin cap sa caut si documente in alte limbi (franceza, italiana, spaniola).

hue || colorim. télév. teinte, n. f. terme recomm. (CIÉ=602) Syn. fr. : couleur pure, couleur saturée, tonalité chromatique terme recomm. (CIÉ=602) Abrév. fr. : tonalité Va color, hue control, luminance, saturation, shade, tint Obs. : Dans le Voc. international de l’éclairage (602), le terme tonalité chromatique est le premier choix et teinte, le second. En examinant les définitions des mots tint, en anglais et teinte, en français, on constate que ces deux termes expriment des réalités différentes. On doit éviter de confondre ces deux termes car teinte n’est pas l’équivalent de tint. Et les deux termes anglais hue et…”

„Per definire un colore si ricorre a tre parametri: il tono cromatico, anche detto tinta, la saturazione (o croma) e la luminosità. Tali valori consentono di caratterizzare ciascun colore in considerazione del tipo di luce. Punto di partenza è la colorimetria.”

„Los términos „cálido” y „frío” se utilizan para calificar a aquellos tonos que connotan dichas cualidades
• Éstos términos se designan por lo que se denomina „temperatura de color“
• Las diferencias entre los colores cálidos y los fríos pueden ser muy sutiles
• Por ejemplo, el papel blanco puede parecer más cálido o más frío por una leve presencia de rojo o azul”

Multumesc foarte mult pentru link-uri. Jumatate dintre elevii mei sunt la engleza intensiv si o parte dintre ei vor sa faca engleza mai tarziu. Discutia asta le este foarte utila.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: